Răpirea înainte de necaz – adevăr sau minciună? Partea I

Una din învăţăturile poularizate intens în ultima vreme, prin intermediul filmelor apocaliptice dar şi prin învăţătura multor predicatori creştini, este cea cu privire la răpirea celor credincioşi. Conform acestei teorii adevăraţii credincioşi vor fi răpiţi de pe pămînt atunci cînd Isus se va coborî din cer, în mod tainic, fără a fi văzut de toţi oamenii, şi îi va lua pe cei credincioşi în cer, în timp ce cei cei necredincioşi vor fi lăsaţi pe pămînt pentru a suferi necazul cel mare şi urgiile care vor veni peste locuitorii pămîntului. Conform acestei învăţături creştinii autentici nu vor fi pe pământ în perioada celor trei ani şi jumătate de necaz în care va domni Anticrist şi se vor întoarce împreună cu Hristos la sfîrşitul acestei perioade pentru judecata celor necredincioşi.

Va exista oare o răpire a celor credincioşi înainte de Necazul cel Mare şi vor fi ei luaţi la cer în timp ce Anticrist va stăpîni pe pămînt? Haideţi să vedem ce spune Sfînta Scriptură.

În primul rînd trebuie să subliniem faptul că oridecîte ori Domnul Isus Hristos sau apostolii vorbesc despre a doua Lui venire ei vorbesc despre ea ca şi un eveniment vizibil pentru toţi oamenii. Iată cîteva versete bine cunoscute care vorbesc despre a doua venire a Domnului Isus:

Matei 24:29-30 Îndată după acele zile de necaz soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

Luca 21:25-27 Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pămînt va fi strîmtorare printre neamuri care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea lucrurilor care se vor întîmpla pe pămînt; căci puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.

Apocalipsa 1:7 Iată că El vine pe nori şi orice ochi Îl va vedea, şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pămîntului se vor boci din pricina Lui.

Apostolii au folosit termeni precum ‘arătarea’ şi ‘descoperirea’ Domnului Isus pentru a vorbi despre caracterul vizibil al venirii Domnului Isus. De fapt, însuşi Domnul Isus ne-a avertizat să nu credem o venire în ascuns a Lui. Iată ce a spus El în Matei 24:23-27:

Atunci dacă vă va spune cineva: ,Iată, Hristosul este aici, sau acolo`, să nu -l credeţi. Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. Iată, că v’am spus mai dinainte. Deci, dacă vă vor zice: ,Iată -L în pustie`, să nu vă duceţi acolo! ,Iată -L în odăiţe ascunse`, să nu credeţi. Căci, cum iese fulgerul dela răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

Atît Domnul Isus cît şi apostolii Săi ne-au învăţat că a doua Lui venire va fi una vizibilă pentru toţi oamenii. Nu există vreun indiciu biblic că înainte de această venire vizibilă pentru toţi oamenii ar mai exista una tainică, invizibilă şi care s-ar solda cu răpirea celor credincioşi.

A împărţi a doua venire a lui Isus în două veniri este o năzbîtie teologică, întrucît ne dă în total trei veniri a lui Isus: prima cînd a murit pentru păcatele noastre şi a înviat din morţi, a doua – în taină – pentru răpirea Bisericii şi a treia – în slavă – pentru judecata celor necredincioşi.

Dar să continuăm să examinăm învăţătura răpirii secrete înainte de necaz în lumina Scripturii şi să mergem la însuşi textul din Biblie de unde avem termenul răpire şi care este folosit drept temelie pentru învăţătura răpirii înainte de necaz. Textul se află în prima epistolă a apostolului Pavel către Tesaloniceni capitolul 4:

¹³Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, cari n’au nădejde. ¹⁴Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El. ¹⁵Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, cari vom rămînea pînă la venirea Domnului, nu vom lua -o înaintea celor adormiţi. ¹⁶Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos. ¹⁷Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. ¹⁸Mîngîiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte.

Să vedem care este consecutivitatea evenimentelor:

1. Însuşi Domnul se coboară din cer, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîbiţa lui Dumnezeu

2. Cei morţi în Hristos înviază.

3. Apoi, creştinii cei vii, care au rămas sunt răpiţi împreună cu cei care au înviat pentru a-L întîmpina pe Hristos.

Observaţi că răpirea celor credincioşi are loc după ce însuşi Domnul Isus se coboară din cer şi nu există nici un temei să credem că e vorba de o venire secretă, diferită de venirea Lui în slavă, întrucît strigătul Domnului, glasul unui arhanghel şi trîmbiţa lui Dumnezeu nu sunt nici pe de parte lucruri tainice şi care nu vor fi percepute de cei necredinicioşi. Deasemenea trebuie subliniat faptul că cei credincioşi nu se coboară cu Hristos din cer aşa cum învaţă cei care promovează o răpire înainte de necaz, ci sunt înviaţi şi răpiţi ca să-L întîmpine pe Domnul în văzduh în timp ce El se coboară din cer.

Să mergem acum la cea de-a doua epistolă a apostolului Pavel către Tesaloniceni pentru a vedea că proslăvirea celor credincioşi şi pedepsirea celor necredincioşi are loc în aceeaşi zi a venirii Domnului Isus şi nu în două zile şi evenimente diferite.

2 Tesaloniceni 1: ⁶Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celor ce vă întristează, ⁷şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, ⁸într’o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. ⁹Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui, ¹⁰cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.

Observaţi că potrivit v.6 şi 7 Domnul va da întristare celor ce-i întristează pe creştini cît şi odihnă creştinilor la descoperirea Domnului Isus din cer. Descoperirea Domnului Isus din cer este un termen care în mod evident se referă la caracterul vizibil al venirii Domnului, pentru că altfel nu ar mai fi descoperire. Nu se vorbeşte despre o odihnă pentru creştini înainte de descoperirea Domnului Isus din cer. Deasemenea potrivit v.9 şi 10 atît pedepsirea celor ce nu ascultă de Evanghelie cît şi proslăvirea sfinţilor Săi are loc cînd va veni, în ziua aceea.

Dacă mergem mai departe la capitolul 2 al acestei epistole vom afla că venirea Domnului Isus, care va aduce odihnă celor credincioşi şi întristare celor necredincioşi, va avea loc doar după ce va avea loc lepădarea de credinţă şi se descoperi Anticrist, omul fărădelegii.

2 Tesaloniceni 2: ¹Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor, ²să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. ³Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, ⁴protivnicul, care se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte ,,Dumnezeu„, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu. ⁵Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi? ⁶Şi acum ştiţi bine ce -l opreşte ca să nu se descopere decît la vremea lui. ⁷Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei. ⁸Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

Observaţi mai întîi că în v.1 apostolul Pavel vorbeşte despre venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El. Deci, strîngerea noastră laolaltă cu El, evenimentul la care s-a referit în prima sa epistolă, atunci cînd cei morţi în Hristos vor învia şi cei vii, care vor fi rămas, vor fi răpiţi împreună cu cei înviaţi pentru a-L întîmpina pe Domnul în văzduh, are loc la venirea Domnului şi nu înainte.

Dar un adevăr esenţial pe care apostolul Pavel îi învaţă pe Tesaloniceni este că Domnul Isus nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul – anticrist. Aceşti creştini din Tesalonic erau tulburaţi întrucît cineva i-a învăţat că venirea Domnului a şi avut loc. Ei puteau crede o asemenea învăţătură doar dacă ea la fel învăţa că Hristos va veni în mod tainic, invizibil, întrucît în mod clar ei nu L-au văzut pe Hristos şi totuşi credeau sau erau gata să creadă că Hristos a venit deja. Apostolul Pavel le spune clar că venirea Domnului va avea loc doar după ce va avea loc lepădarea de credinţă şi descoperirea omului fărădelegii, a lui Anticrist. Domnul Isus îl va nimici pe acel nelegiuit cu suflarea gurii sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. Deci Domnul Isus îş va nimici atunci cînd va veni în slavă, în mod vizibil.

Astfel din învăţăturile apostolui Pavel la subiectul venirii Domnului Isus şi a răpirii celor credincioşi putem conclude următoarele: Este o singură venire a Domnului Isus pe care apostolul o mai numeşte şi arătarea Domnului Isus şi descoperirea Lui din cer. Această venire are loc după ce are loc lepădarea de credinţă şi după ce Anticrist este descoperit. Credincioşii sunt înviaţi şi răpiţi în ziua venirii Domnului şi cei necredincioşi precum şi Anticrist sunt pedepsiţi tot în aceeaşi zi a venirii Domnului Isus.

Aş vrea să mai examinăm cîteva texte care învaţă clar că credincioşii vor fi răpiţi la venirea în slavă a Domnului Isus şi nicidecum înainte. Însuşi Domnul nostru Isus Hristos, vorbind despre perioada Necazului celui mare care va fi înainte de venire Lui,  spune în Evanghelia după Matei 24:

²¹Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n’a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi. ²²Şi dacă zilele acelea n’ar fi fost scurtate, nimeni n’ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

Ca să nu credem că e vorba de un alt necaz şi de alţi aleşi, cum ar fi poporul Israel, El mai adaugă:

²⁹Îndată după acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate. ³⁰Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă. ³¹El va trimete pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă.

Din cele spuse de Domnul Isus învăţăm că necazul despre care a vorbit El este necazul cel mare înainte de venirea Lui şi că zilele necazului vor fi scurtate din pricina celor aleşi. Astfel înţelegem că cei aleşi vor fi pe pămînt în timpul necazului şi ei vor fi adunaţi la El atunci cînd toate seminţiile pămîntului vor vedea pe Fiul Omului şi atunci cînd El va trimite pe îngerii Săi ca să-i adune din cele patru vînturi, adică din tot pămîntul.

Obcervaţi asemănarea cu ceea ce scria Pavel în 1 şi 2 Tesaloniceni. Apostolul Pavel a vorbit despre venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El şi aceleaşi două evenimente le vedem aici în spusele Domnului Isus: venirea Lui în slavă şi adunarea aleşilor Săi. Deasemenea observaţi prezenţa îngerilor şi a trîmbiţei atît în evenimentul descris de Pavel atunci cînd Domnul se coboară din cer şi credincioşii sunt răpiţi cît şi aici în descrierea pe care o dă însuşi Domnul Isus venirii Sale. Din nou trebuie să concludem că răpirea celor credincioşi sau aşa cum mai este numită – strîngerea lor laolaltă cu Domnul sau adunarea celor aleşi are loc atunci cînd va veni Domnul Isus într-un mod vizibil cu putere şi cu mare slavă şi nicidecum mai înainte. Astfel, înţelegem că creştinii vor fi pe pămînt în timpul necazului cel mare şi a domniei lui Anticrist.

Voi continua să abordez tema venirii şi a răpirii celor credincioşi în următorul articol.